Una pe zi- De ce se schimbă contoarele de lumină, chiar dacă cele vechi sunt bune?

Mulți cetățeni ai patriei noastre mult iubite, era să zic hulite, abonați la principalul vânzător de energie electrică, au fost nevoiți și sunt obligați să-și schimbe contoarele de energie electrică.

Chestiunea este într-un fel firească, dacă ne gândim că un lucru vechi, perimat, stricat, devenit nefuncțional trebuie schimbat cu altul nou, performant.

Numai că Enelul nu a dat nici un fel de explicație, de ce schimbă contoarele, ci a început operațiunea pur și simplu, începând să schimbe toate aparatele vechi de acest gen, chiar dacă ele sunt funcționale și nu au nici o problemă.

Nici măcar nu a notificat consumatorii despre faptul că sunt obligați să permită accesul firmei angajate să execute această activitate și nu a făcut public programul, orarul după care se execută operațiunea. Nici de când a început această schimbare. Pur și simplu, consumatorii casnici se trezesc la ușă cu câte un electrician de la firma Sindserv, angajată de Enel, care le spune că trebuie să schimbe contorul vechi cu unul nou.

Contoar de lumină vechi, funcțional, fără probleme

Foto: Paul Stan

Degeaba se miră oamenii, spun că nu știu, nu i-a anunțat nimeni că trebuie să schimbe aparatul de măsură a energiei electrice. În zadar spun că cel vechi merge foarte bine, este funcțional, nu are nici o problemă, pentru că meseriașul ține morțiș să-și facă treaba, scuzându-se că nu știe nimic și așa a primit ordin.

Zilele trecute, pe blogul ziarului Adevarul, actrița Iarina Damian, relata, se minuna și întreba de ce se schimbă contoarele de energie electrică bune, fără probleme, cu altele noi. Domnia sa a refuzat efectuarea acestei operațiuni la aparatul din casă, până nu află motivele reale și cine stă în spatele acestei decizii.

În vară, m-am trezit și eu cu un operator trimis de Enel să-mi schimbe contoarul, neanunțat, fără nici un fel de înștiințare prealabilă, care nu a știut să mă lămurească de ce trebuie să facă această operațiune, ci doar că trebuie să-l schimbe.

Am fost nedumerit în această privință până săptămâna trecută, când un specialist în domeniu m-a dumirit, neoficial, desigur. Iată care este explicația, ce dă răspuns și celor cărora li s-a schimbat deja aparatul, dar susțin că le înregistrează consumuri mai mari decât cel vechi, dar nu știu de ce, în condițiile în care au aceeași consumatori de energie ca și înainte.

Contoarele noi montate sau care urmează a fi instalate în locul celor vechi, chiar dacă acestea din urmă sunt încă perfect funcționale, sunt electronice. Aparatele noi, performante înregistrează absolut orice consum, fie el chiar de la un consumator foarte mic, considerat insignifiant înainte.

De exemplu, contoarele moderne înregistrează până și consumul ledurilor de la diversele aparate lăsate în priză, cum ar fi: televizoarele, calculatoarele, prizele sau întrerupătoarele cu led și înșiruirea ar putea continua.

Contoar nou, electronic, performant

Foto: Paul Stan

Asta este explicația pe care am primit-o de la cineva care știe, fără însă a și verifica veridicitatea și performanțele noilor aparate electronice de măsură a energiei electrice.

Cu toate acestea, înclin să cred că așa se explică și consumul mai mare pe factură.

Ceea ce nu am înțeles însă, este modul în care Enel a acoperit această operațiune, prin faptul că nu a făcut-o publică sau poate a anunțat-o dar nu știu eu și alți consumatori.

Sigur este însă faptul că nu am primit nici eu și nici alți cetățeni, nici o înștiințare- cum , că, când și de ce- trebuie schimbate contoarele vechi, bune, cu altele noi, electronice.

Este un drept al cetățenilor, al consumatorilor de produse și servicii, în cazul de față al beneficiarilor de energie electrică, de a fi informați clar și la obiect de orice decizie a Enel în ceea ce îi privește. Mai ales că această operațiune de înlocuire a contoarelor are loc, în cele mai multe cazuri, în locuința personală a fiecăruia dintre noi.

Iar acest lucru presupune transparență totală și informare promptă din partea oricărui agent economic, înainte să forțeze pătrunderea în casa cuiva, chiar și pentru schimbarea unui aparat vechi cu unul nou.

Paul Stan

Fie pâinea cât de rea, tot mai scumpă-n țara mea!

La o simplă căutare pe net, trecere în revistă a știrilor din ziare și televiziuni, despre ieftinirea reală a pâinii, la aproape o lună de la scăderea TVA de la 24% la 9%, constatăm că românii nu resimt o scădere pe măsură a prețului alimentului lor de bază.

Dimpotrivă, mulți dintre ei nu au constatat nici o ieftinire la raft, ci chiar o mică scumpire la unii comercianți, iar la alții o stagnare a prețului, menținut la fel ca înainte de reducerea TVA-ului.

Mai mult, la fel cum am văzut și eu, alți consumatori au constatat o scumpire a pâinii înainte de „ieftinire”. Efectele intrării în vigoare a măsurii guvernamentale privind acest produs, după câteva săptămâni, nu par să fie prea vizibile, în beneficiul consumatorilor. Poate, doar al producătorilor și comercianților, fie ei mici sau mari producători, fie fabricanți și comercianți din domeniul panificației, legali sau la negru.

Nici autoritățile, respectiv Guvernul, nu sunt prea convinse de faptul că până în prezent, s-a produs o reducere reală a prețului pânii. Premierul Victor Ponta declara, cu puțin timp în urmă, că 75%-80% dintre companiile de panificație au redus prețul, 15% reprezentând micii producători l-au menținut la același nivel ca înainte de reducerea TVA, iar 10 firme au crescut prețurile. Și în teritoriu autoritățile și dar mai ales populația se plâng că prețul pâinii nu a scăzut, iar producătorii nu respectă noua legislație, afișând ce tarife doresc.

Unii reprezentanți ai Guvernului, cum ar fi prefectul de Botoșani, Costică Macaleț, s-au implicat și au cerut companiilor din domeniu ieftinirea reală a pâinii. Alții nu au zis nimic.

Între timp, instituțiile cu atribuții de control, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Garda Financiară, au efectuat inspecții, constatând multe nereguli și nerespectări voite ale legii de către sute de agenți economici din domeniul panificației.

Au dat amenzi și avertismente, solicitându-le să intre în legalitate. Altceva, ce să le facă? Sunt unele unități economice care nu se sfiesc să sfideze legea, autoritățile și mai ales consumatorii.

În București, am văzut pe geamul unei brutării un afiș: „Unitatea nu este plătitoare de TVA” !!!

Evident, prețul pâinii este la fel ca înainte de adoptarea măsurii reducerii TVA-ului de Guvern. Nu știu și nu am văzut nicăieri vreo reglementare specială care să menționeze explicit, punctual ce agent economic nu plătește TVA.

Șeful Executivului spune că trebuie să așteptăm mai multe luni pentru a vedea efectele acestei legi, atât în ceea ce privește consumatorii, producătorii, comercianții, bugetul statului și, nu în ultimul rând, evazioniștii din domeniu.

Mulți simpli cetățeni constată și cred că aparenta scădere a prețului pânii s-ar datora producției mare de grâu din acest an și ieftinirii de la 1,3-1,4 lei pe kiglogram la 0, 5-0, 6 lei pe kilogram, preț cu care se comercializează această materie primă în prezent.

Alți comentatori mai acizi spun pe diverse canale media că „ieftinirea” pâinii este 6% circ pentru fraieri și 9% pentru șmecheri. Până la alegeri, prețul pânii va fi cu 2% mai puțin pentru fraieri și restul pentru șmecheri.

Cât despre calitatea alimentului de bază al românilor și cantitatea de după scăderea costului pânii, ce să mai vorbim? Toți vedem, cumpărăm și mâncăm un produs mai bun sau mai prost, mai mare sau mai mic. Depinde de producător.

De asemenea, în majoritatea teritoriului rural, dar și urban al României, pâinea se comercializează la fel ca și înainte, neînregistrată fiscal și în condiții de depozitare și păstrare precare, la limita pericolului de îmbolnăvire a consumatorilor. Rezultatele controalelor au descoperit aceste nereguli, însă sunt convins că și peste o lună sau un an, agenții economici mari sau mici, înregistrați legal sau nu, plătitori ori nu de TVA, vor prezenta aceleași neconformități cu legea.

Dacă noi, cei care trăim în România, suntem obligați să ne adaptăm acestei realități, neavând multe alternative, românilor de peste hotare care duc dorul pâinii de acasă, vorba cântecului, să le transmitem chiar dacă unii știu și singuri, că în multe cazuri, este mult mai bună pâinea din străini decât cea pe care ne-o vând tot felul de escroci din țară.

Paul Stan

Politica circului școlar pe spinarea milioanelor de elevi români

Nici nu a început bine anul de învățământ 2013-2014 și politica circului școlar a fost deschisă de actorii politici, cu fanfaronadele ceremoniilor festive, cu politicieni în frunte.Totul, clamat cu artă demagogică, pentru a-și arăta preocupările și marea grijă față de educația copiilor.

Emoționați nevoie mare, membrii ai Guvernului, în frunte cu însuși premierul Victor Ponta, ministrul Educației, Remus Pricopie, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, s-au prezentat în școli, în căutarea unui minim capital preelectoral.

La fel și președintelel Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, alți parlamentari, reprezentanți ai administrațiilor publice, autorități locale care ar trebui să aloce bani pentru partea materială, infrastructura școlilor, astfel încât să nu mai dea părinții, an de an, sumele necesare funcționării decente a instituțiilor de învățământ.

De aemenea, la ceremoniile inaugurării noul an școlar nu au lipsit nici unii dintre acoliții politici, profitori, afaceriști de pe urma elevilor și părinților.

De partea cealaltă au fost cadrele didactice, direct implicate în sistemul educațional, insuficiente ca număr pentru cei peste 3 milioane de elevi. Unele dintre ele insuficient pregătite profesional, altele acuzate de fapte ilegale.

Unii profesorii sau învățători implicați sau transformați în agenți comerciali, în afacerile derulate în școli, cu firmele profitoare, cu edituri, cu agenții de turism, cu susținătorii și creatorii uniformelor.

Spectatori stoici și plictisiți, elevii și părinții prezenți la festivități nu au prea gustat discursurile sforăitoare ale politicienilor și funcționarilor publici, gândindu-se probabil, că zilele următoare vor fi chemați la ședință și puși să plătească diverse lucruri mai mult sau mai puțin necesare:

Uniforme școlare, caiete speciale, culegeri, cărți, paza, etichete matricole, dotări, reparații în sălile de curs, calculatoare, creioane speciale de scris la tablă, cretă acolo unde se mai folosește, fondurile neoficiale ale școli, clasei și câte și mai câte la care nu s-ar fi gândit. „Noroc” cu oamenii cu idei, direct interesați de „condițiile de învățmănt” din România.

Oficialii actuali din vârful Guvernului, la fel ca și predecesorii, au bătut toba cu vorbe mari: educație de calitate, viitorul nației, siguranța în școli și pe străzi pentru elevi, bla, bla, bla. Numai vorbe goale.

În timpul acestor discursuri înălțătoare, sute de mii de copii erau expuși pe străzi, în spațiile publice pericolelor aferente, păzindu-se singuri sau fiind protejați de părinți.

Exemplu

În prima zi a anului școlar, fetița mea de 10 ani a fost dusă de mamă la școală, în București, întâlnind, pe o rază de mai puțin de 500 m, zeci de câini stăpâni în zona școlilor și blocurilor aferente. La întoarcere, a sunat panicată părinții pentru că o haită de maidanezi îi blocase drumul pe aleea pe care venea de obicei de la școală.

Noroc că am fost în zonă și am putut să o ajutăm, dar în alte zile, când nu mai suntem aproape să o protejăm, ce face? Unde-i siguranța și protecția cu care ne mint fără rușine politicieni?

Haitele de câini își fac de cap, după ce am făcut trei reclamații la ASPA, ignorate complet, și după ce marele primar mincinos Piedone s-a lăudat că a adunat câinii din preajma instituțiior de învățământ, din sectorul 4.

Alte prostii debitate de politicieni și incluse în regulamentul de ordine interioară a școlilor bucureștene: controlul corporal și al ghiozdanelor și interzicerea accesului cu telefoane mobile în școli.

Unu-controlul corporal este un mare abuz . Ia gândiți-vă, vă imaginați fetele de liceu și chiar cele mai mici controlate pe corp și pipăite de niște bodyguarzi, a căror menire în școli este cu totul și cu totul alta.

Doi-pentru siguranța copiilor este absolut necesar ca elevii să aibă un telefon asupra lor, cu care să își anunțe părinții atunci când au o problemă pe stradă sau chiar în instituția de învățământ. Sunt convins că extrem de mulți elevi au scăpat de probleme, sunându-și părinții de pe stradă. Doar că la ore trebuie să-și țină telefoanele închise.

Față de tot acest circ politic și de așa declamata “grijă și măsuri” ale autorităților, părinții și-au exprimat în fel și chip, “recunoștința” pe forumurile ziarelor și rețelelor de socializare. Reacțiile părinților sunt cu miile, dar redau doar câtva dintre ele:

Un părinte “Deschiderea anului școlar a fost un adevărat circ politic, într-un sector care se vrea a fi depolitizat( oare când?). După a slujba plictisitoare pe care 90% dintre elevi nici nu au ascultat-o, a început circul.

Rând pe rând, reprezentanții clasei politice, cei aflați în fruntea unor instituții publice, și-au adus aminte că în acestă țară sunt și copii, viitorul unei națiuni, și prin niște discursuri demagogice au încercat(fără a convinge) că le pasă de soarta lor. E greu să convingi pe cineva când numai în ultimele săptămâni clasa politică a dat dovadă de un comportament profund uman față de animale și unul profund inuman față de copiii țării, viitorul acestei țări.

Cifrele sunt edificatoare în acest sens: 42 lei alocație pentru un copil/ lună, peste 100 lei pentru un câine /zi, pentru un elev olimpic bursa de merit este în unele școli de 30 lei/ lună, bursa socială la fel, sau chiar mai mică.

RUȘINE, pentru o astfel de clasă politică!!!”

“of ..îmi vine să plâng când mă gândesc câte îndură acești micuți pentru a învăța carte!”

Atenție părinți! Pericole pentru copiii care merg la școală!

Luni, 16 septembrie, 2013, începe un nou an școlar.Cum s-au îngrijit și implicat autoritățile cu atribuții în domeniu, pentru ca instituțiile de învățământ să fie pregătite corespunzător și adecvat procesului de învățământ, vom afla în curând.

În afara școlilor, însă, pe străzi, alei, parcuri, în mijloacele de transport sau în alte spații publice se vede „grija” instituțiilor responsabile în privința siguranței și securității copiilor, dar și a cetățenilor în general.

Din cauza faptului că în multe orașe, în frunte cu Bucureștiul, și localități din țară lipsesc, nu se aplică sau sunt ignorate complet sau parțial măsurile necesare, la ora actuală, există o serie de pericole reale pentru școlarii care încept școala peste câteva zile.

De aceea, cred că este necesar să enumăr câteva dintre cele mai mari și frecvente pericole, care generează nesiguranță și insecuritate pentru copii, dar și pentru populație în general.

Copiii sunt, în primul rând, expuși acestor riscuri, care trebuie luate în cu prioritate de părinți, dar ar trebui să fie și în atenția administrațiilor locale, Poliției și a altor instituții cu atribuții de creare a unui climat sănătos, care să asigure siguranța și securitatea publică cetățenilor.

Pericolul numărul unu rămân câinii vagabonzi atât cei din mediul rural, dar mai ales urban, câini de curte,de bloc, de scară, de parc, de stradă, de ghenă, de piață sau cum or mai fi numiți ei. Părinții trebuie să acorde importanța cuvenită acestui mare pericol, să nu îl ignore și să își sfătuiască și protejeze copiii pe măsură.

Câini comunitari la piață

Părinții care le cumpără copiilor aparate de alungat câinii, nu trebuie să se bazeze prea mult pe faptul că acestea le asigură o protecție eficientă odraslelor. Se poate întâmpla, Doamne ferește, ca la un atac al câinilor copilul să se piardă cu firea sau să nu funcționeze acel aparat și atunci este victimă sigură.

Un alt pericol poate la fel de mare ca al patrupedelor, este reprezentat de Pericolul mașinilor, accidentelor care pot surveni din diverse cauze, în special de nerespectare a regulilor de circulație, atât din partea școlarilor, dar și din vina șoferilor.

București-Intersecție periculoasă în apropiere de trei unități de învățământ între str. Almașu Mare și Aleea Slătioara

Nesemnalizată și nemarcată este zilnic, traversată de școlari

Pericolul accidentelor în zona instituțiilor de învățământ, în special în marile orașe, a crescut semnificativ și din cauza unor părinți care țin morțiș să-și aducă și să-și ia copiii de la școală cu mașina. Realitatea anilor trecuți ne-a arătat că în zilele de școală, șirul mașinilor din fața acestor instituții este interminabil, reprezentând un mare pericol pentru elevi.

Au fost numeroase cazuri de accidente produse în astfel de locuri, cauzate de multe ori de neatenția școlarilor sau a șoferilor, însă și de nesemnalizarea corectă din partea autorităților îndrituite, a locurilor periculoase din punct de vedere al circulației rutiere.

Există numeroase artere, fie străzi, șosele, alei prin zona sau în fața unităților de învățământ, nesemnalizate corect, incomplet sau deloc, iar la acest capitol responsabilitatea o au autoritățile cu atribuții în domeniu. Lipsa marcajelor, cum ar fi trecerile de pietoni sau alte măsuri menite să prevină accidentele rutiere.

Copil traversând printr-un loc nesemnalizat și nepermis

Pericolul consumului de droguri, etnobotanice, alcool sau alte substanțe periculoase și interzise în zonele adiacente școlilor. Sunt experiențe triste și negative, altele tragice întâmplate din cauza consumului acestor susbstanțe de către școlari.

Se știe că dealerii de droguri nu doar că își fac clienți dintre elevi, în special cei de liceu, dar caută să-i facă și distribuitori în școli.De asemenea, încă este mare pericolul dat de etnobotanice, multe magazine ilegale fiind camuflate sub diverse denumiri sau pur și simplu ascunse, cunoscute doar de către cei interesați.

De asemenea, existența cârciumilor în zonele adiacente unităților de învățământ creează factori de risc stradal suplimentari.

Pericolul faunei umane de pe străzi reprezintă un alt risc în spațiul public, de care trebuie ținut seama și luat în serios, fie ziua, seara sau noaptea. Aurolacii, bețivii, drogații, vagabonzii, interlopii, infractorii de tot felul sunt prezenți și își fac de cap mai ales pe străzile și parcurile marilor orașe.

Mai ales că mulți liceeni vin seara, pe întuneric de la școală.

Aceștia constituie o amenințare pentru siguranța oamenilor, chiar și în amiaza mare, în zone circulate și aglomerate. Un astfel de caz s-a întâmplat de curând chiar în mijlocul Bucureștiului, când o tânără jurnalistă a căzut victimă unui nenorocit de violator, chiar sub ochii unor așa ziși cetățeni, martori nepăsători la ceea ce se întâmpla în jurul lor.

Pericolul transportului public în autobuze, troleibuze, tramvaie, microbuze, unde sunt întâlniți tot felul de indivizi certați cu legea și au existat sute dacă nu mii de cazuri când elevii de școală au căzut victime. Fie li s-a furat telefonul, caz cel mai frecvent, bani sau alte bunuri.

Pericolul ținutei provocatoare este generat în special de tinerele liceene, care preferă ținute sexi atunci când merg la școală, neluând în seamă riscurile la care se expun. Am văzut cu ochii mei, în autobuz, cum o elevă prea sumar îmbrăcată a fost acostată și agresată verbal de către un individ, nejenat de prezența celorlalți călători.

Mai sunt o sumedenie de pericole publice pentru școlari, pe care le întâlnesc la tot pasul, cum ar fi: pericolul întunericului, vorbitul pe stradă la telefoane scumpe, etalarea de bijuterii care atrag atenția, nerespectarea traseului de bază dinspre și spre școală-casă, pericolele din parcuri, riscurile alimentare în cazul când consumă alimente din diverse locuri publice, etc.

Marcajele rutiere adecvate ar trebui să fie în toate locurile unde se impune acest lucru

Toată această insecuritate din spațiul public nu trebuie ignorată nici de părinți, dar în special de copii, pericolele străzii trebuie tratate cu mare atenție. Este mai ușor de prevenit anumite probleme și de evitat riscuri, decât tratat efectul și victimele acestor pericole, care pot duce la adevărate drame și tragedii.

Cu atât mai mult trebuie să avem grijă, să ne învățăm copiii cum să se protejeze eficient în timpul deplasării la școală sau în alt spațiu public, cu cât implicarea autorităților lasă mult de dorit în acest sens.

Mai bine ne apărăm singuri copiii și pe noi înșine, decât să așteptăm de la altcineva să ne apere, chiar dacă responsabilitățile și atribuțiile acestui Altcineva sunt pe siguranță și securitate publică și mai este și plătit pentru acest lucru.

Paza bună trece primejdia rea!

Paul Stan

În timp ce edilii ne mint cum știu mai bine, războiul câinilor cu oamenii face noi victime

Dimineață m-am trezit în lătratul cîinilor din jurul blocului, la fel ca și atunci când m-am culcat. De peste un an, aceștia au pus stăpânire pe zonă. Aș fi fost mirat să nu-i aud lătrând. Cu o zi în urmă, dădusem nas în nas cu haita condusă de Roșcatul care m-a mușcat, în martie. Ne cunoaștem dinainte să mă atace. Acum, m-a privit doar lung, cum i-au distanță de ei.

Luni, pe la prânz, am avut o surpriză colosală, pe strada Izvorul Crișului, din sectorul 4. Absolut întâmplător, am dat nas în nas nu cu patrupedele, cum m-aș fi așteptat, ci cu două mașini ale ASPA, cu hingherii din dotare cu tot, însoțite de Poliție, oameni de la Primăria Sectorului 4, plus echipe de televiziuni. O mică armată.

Echipaj ASPA în așteptare

Am rămas uluit, nu mai văzusem astfel de minuni (a se citi hingheri) în sectorul marelui Piedone. Îi știam doar din descrierea fetiței mele de 10 ani, care-i vazuse, prin primăvară, când se întorcea de la școală și îl prinseseră pe Roșcatul, care a doua zi era liber, din nou.

Numai că hingherii nu făceau nimic, stăteau pe lângă mașini, priviți de cei câțiva cetățeni din zonă, care se strângeau la fața locului. Rapid, m-am dumirit care era situația.

Alergaseră după un câine care fusese salvat de un protector și închis în subsolul blocului. Degeaba au bătut reprezentanții autorităților pe la uși că nu le-a mai răspuns nimeni. Între timp, pe stradă lucrurile au început să se înferbânte, când un tânăr a venit în fugă, cu o falcă în cer și una pe pământ, urlând cine i-a luat câinele de la bloc. Imediat, a mai apărut o doamnă, țipând să -l elibereze pe Leuțu, să nu-l facă mănuși. Atât a fost, că, de partea celalaltă victimele câinilor, care și chemaseră hingherii pentru că împricinatul patruped tocmai mușcase un om, au sărit la gâtul “stăpânilor”, acuzându-i că pun mai mult preț pe câini decât pe viața oamenilor.

Conflict între protectorii câinilor și victime

L-am întrebat pe un domn la sacou, din echipa de șoc, care mi s-a părut că ar fi un fel de șef, dacă vor acționa și în zona Piața Reșița-Șoseaua Giurgiului, pentru prinderea zecilor de comunitari, stăpâni ai locului.

Răspuns: “Da, știu că sunt mulți câini acolo. Dar, azi nu mai avem timp!” Cred și eu. De circa o oră de când îi întâlnisem, hingherii staționau nefăcând nimic, în fața blocului unde fusese ascuns câinele urmărit. Și ar mai fi stat dacă nu venea o femeie agitată, strigând la ei să vină repede, să prindă un alt cățel, care tocmai atacase un om.

Seara, la știrile televizate, altă surpriză mare. Cică, hingherii ar fi acționat în forță, cu mare zel, așa cum promisese șeful lor cel mare, Sorin Oprescu, prinzând nu mai puțin de 150 de câini!!! Mare minune, mi-am zis! Când au prins 150 când, timp de peste o oră, două echipaje, însoțite de funcționari și polițiști, au stat degeaba, frecând menta la ușa unui bloc?

Pe site-ul Primăriei Sectorului 4 trona mare comunicat prin care, în stilul propriu, edilul Cristian Popescu Piedone, anunța că, la cererea sa, ASPA a prins duminică și luni, aproape 150 de câini, de pe străzile adiacente unor unități de învățământ din sector.

Poate că cine nu văzuse “operativitatea” echipelor de prindere, ar fi crezut că chiar au capturat atâția patrupezi. Dar, eu care chiar urmărisem modul de acțiune, nu am crezut gogonata, mai ales că în cele două zile dădusem peste haitele din cartier.

Marți, parlamentarii și-au făcut treaba, adoptând legea eutanasierii, zi în care cel puțin alți trei oameni au căzut victime javrelor agresive, ajungând la spital. O victimă de peste optzeci de ani, atacată în sectorul 4, a constituit “ineditul faptei, fiind mușcată de un căine cu stăpân”, după cum a declarat, prompt, la televiziuni, primarul Piedone.

Același edil care se plânge mereu că nu are pârghiile de acțiune și își ia castanele de la locuitorii sectorului. Tot marți și tot întâmplător, am văzut un dulău ieșind pe poarta unei grădinițe, vecină cu o școală, alungat de personalul instituției de învățământ, instituții pe care plângăciosul primar de la 4 s-a lăudat că le-a curățat de câini.

În timp ce Piedone anunță că i-a capturat, câinii nu se dau duși din sectorul 4

În acceași zi, l-am văzut la știri pe așa zisul șef de la ASPA, Răzvan Băncescu, ieșit de la audierile Parchetului, declarând că legea tocmai adoptată în Parlament, nu va putea fi pusă prea repede în practică. Cică, mai întâi trebuie citită în plenul Consiliului Municipal și apoi…

Tot acest angajat al lui Oprescu s-a mai lăudat că ASPA și-a suplimentat efectivele cu încă 11 echipaje de hingheri, dar că, în urmă cu o zi, fuseseră prinși doar 20-30 de câini. Omul nu știa cu exactitate nici zonele unde acționaseră prinzătorii din subordine. Păi, unde erau cei 150 ai lui Piedone? Fugiseră, probabil!

Din ce am văzut, echipajele ASPA acționează haotic la fel cum și comunică șefii de la Primăria Generală. Ar fi curios de văzut în ce mod și pe ce criteriu au fost angajați de către Primarul general cei care conduc această Autoritate. Ce competențe au în domeniu, ce i-a recomandat să ocupe astfel de funcții și ce salarii au?

Dar, războiul câinilor comunitari cu oamenii a făcut și victime colaterale, evident în afara celor mușcați sau omorâți, precum și a vinovăției neasumate de cei care ar trebui să fie trași la răspundere și pedepsiți penal pentru iresponsabilitatea lor.

Unele televiziuni și unii faimoși realizatori-moderatori, cum s-or mai numi, au sărit la gâtul primarului Sectorului 2, Neculai Onțanu, acuzat de aceștia că este responsabil de moartea copilului mușcat de câini, că a făcut afaceri cu ongurile iubitoare, etc.

“Jaful lui Onțanu de peste 32 milioane lei” prezentat ca mare dezvăluire de Mihai Gâdea, la A3, a primit o replică pe măsură din partea primarului Sectorului 2, sub forma unei Scrisori deschise în care se dezvinovățește și îl cheamă pe acuzator în sala de judecată:

“În faţa acestor manipulări şi minciuni grosolane, transmise de dumneavoastră, pe postul de televiziune Antena 3, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, pe data de 8 septembrie, neadevăruri ce pot fi combătute şi desfiinţate prin acte emise de organele de control abilitate, Primăria Sectorului 2 îşi rezervă dreptul de a vă acţiona în judecată pentru instigare la ură, violenţă şi manipularea opiniei publice, precum şi pentru transmiterea de minciuni grosolane la adresa unei autorităţi locale pe un post de televiziune.”

Alte televiziuni l-au acuzat pe Neculai Onțanu că avea o haită de câini chiar în curtea primăriei, unde ar fi fost mușcat un copil!

Dacă Onțanu este acuzat, Piedone se face că face, dar “își ia castane”, Negoiță s-a implicat la nivel declarativ-pasiv, Chiliman chiar a făcut ceva, primarul de la Sectorul 6 dă nu știu ce comunicate pe site-ul instituției referioare la ongul Vier Pfoten, ediul de la 5, Marian Vanghelie, nu zice nimic.

De îți vine să crezi că Primarul care este nu mai este! Iar site-ul Primăriei sectorului Rahova-Ferentari este tot timpul “momentan indisponibil”!

De primarul general al Bucurestiului, Sorin Oprescu, nu mai zic nimic, el singul a declarat ca nu-i vinovat, n-are constiinta incarcata.

Paul Stan

Dovezile privind responsabilitatea gestionării câinilor există și sunt foarte ușor de găsit

Opinia publică româneasca, votanții aleșilor, suntem cu toții luați și tratați de proști de către doctorul ajuns primar general al Bucureștiului, Sorin Oprescu. Minciunile „fanariotului” edil au venit ca apa pe Dâmbovița, murdare și urât mirositoare, la trei zile după uciderea unui copil nevinovat de câinii urbani.

Cu fața umflată, exprimând o adâncă preocupare pentru rezolvarea problemelor grave ale unui București „European”, cu o emoție până la lacrimi, transmisă “iubitorilor” de animale prin intermediul televiziunii, edilul șef a ieșit în fața țării să ne spună cât de bun și curat este și să ne mintă în continuare cu nerușinare.

Eu, unul, nu mă așteptam la altceva, nici de la el, nici de la iresponsabilii din subordine, acoliții săi puși să gestioneze fenomenul câinilor fără stăpân, cum de altfel, nu mă aștept nici de la majoritatea politicienilor, care, de la întâmplarea tragediei, încearcă să capete capital electoral, profitând de nenorocirea unor oameni.

Pe lângă referundumul-portiță de scăpare inutilă pe bani aruncați-găsit de primarul general și despicat în paișpe de toată presa, Sorin Oprescu a declarat miercuri, unele lucruri care susțin minciuna și incompetența duse la rang de artă tragicomică.

Cum altfel poate fi considerată apariția lacrimogenă, emotivă, îngrijorarea falsă a primarului șef față de viața și integritatea bucureștenilor care l-au ales sau nu. Regie proastă pentru proști.

Cum ne minte domnia sa:

Întrebat fiind cum a acționat pentru prinderea câinilor agresivi, Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declară sus și tare-Pe priorități, în zona complexelor comerciale, pe lângă școli, în parcuri!!!

I-auzi, minciuni! Păi unde s-a înregistrat tragedia, nu în zona unui parc?!

Care complexe comerciale, piețe, că dacă-l luăm de mână și-l ducem în oricare piață de cartier îl mănâncă javrele.

Care școli, că tot anul școlar trecut, elevii de grădiniță, școală generală sau liceu au mers zilnic printre haitele de câini, unii copii căzând chiar victime acestora.

Să nu ne mai spună nimeni că nu este vinovat pentru că dovezile privind incompetența iresponsabililor în autoritatea cărora s-a aflat și este gestionarea câinilor urbani, există la tot pasul.

În primul rând, dacă vreo autoritate judiciară sau orice instituție vrea dovezi despre modul cum își desfășura ASPA activitatea găsesc tocmai la sediul acesteia. Este de ajuns să se verifice petițiile și reclamațiile cetățenilor privind câinii agresivi și modul în care această instituție a acționat.

Surprizele nu vor fi decât pentru cei care nu vor să-și asume responsabilitatea. Pentru victimele câinilor nu-i nici un fel de surprize.

Să dau un exemplu personal, trăit chiar de mine, anul acesta. După ce zilnic, mi-am dus copilul la școală printre haitele de câini, îngrijorat mereu să nu fie atacat când vine singur de la școală, am sfârșit prin a fi eu însumi victima maidanezilor.

Urmarea, câteva săptămâni bune de mers la Spitalul „Matei Balș”, pentru tratament cu antirabice, loc unde, în fiecare zi, veneau victimele tot mai multe ale câinilor agresivi, fie adulți sau copii.

În aceeași zi în care am fost mușcat, am făcut sesizarea la ASPA, solicitând intervenția de urgență a echipajelor de ecarisaj, într-o zona dens circulată de școlari, dat fiind existența a cel puțin două școli și două grădinițe, iar în apropiere o piață.

Reacția “rapidă” a autorităților a venit sub forma unui răspuns scris de câteva rânduri, la trei săptămâni de la sesizare,în care eram informat despre preocupările înalte ale acestei instituții pentru construirea adăposturilor și grija față de câinii fără stăpân.

Și că se vor lua măsuri.

Răspunsul ASPA era oficializat de semnătura Directorului general, Bogdan Cristian TREEROIU, Consilier juridic Aurelia Florina Mirea și Inspector de specialitate Anida Ivașcu.

Trei funcționari cu atribuții și responsabilități, plătiți de bucureșteni și puși de Primăria Capitalei, au analizat trei săptămâni o petiție urgentă- atacurile și agresivitatea haitelor dezlănțuite constituie o urgență pentru cetățeni, dar nu și pentru autorități-și au dat un răspuns pe măsura competențelor și responsabilității lor.

Urmarea: nici o acțiune practică în teren. Timp de trei săptămâni cât au analizat petiția șefii ASPA, cohortele de câinii agresivi au atacat continuu, zi și noapte, pe cine prindeau, ajungând chiar în scările blocurilor, bolnavi, turbați și înmulțiți peste măsură.

La replica mea furiosă către ASPA, că sunt iresponsabili, nu fac nimic pentru banii publici cu care sunt plătiți și că sunt pasibili să fie chemați în fața Justiției, nu am mai primit nici un răspuns până în ziua de azi, când hoardele de câini dezlănțuite își fac de cap printre copii din parcuri, de pe lângă școli, blocuri, piețe, pe străzi.

Acest exemplu este completat de sutele, poate miile de cazuri asemănătoare, petiții, reclamații și reacții primite sau nu de la angajații autorității respective, dar și ale edilului șef Oprescu, care dovedește grija față de protecția oamenilor împotriva agresivității canine.

Dovezile vinovăției sunt clare, se găsesc în reclamațile de la ASPA, care au fost înregistrate deoarece pentru că cele telefonice au fost respinse, în registrele medicale ale Spitalului “Matei Balș”, unde au mers și merg oamenii pentru tratament antirabic, cu precizarea că nu toate victimele câinilor s-au dus la spital.

Aceste dovezi pot fi completate cu declarațiile și mărturiile bucureștenilor atacați, pe care primarul general și iresponsabilii din subordine îi mint cu talent în față.

Primarul șef, Sorin Oprescu, zice că nu-i vinovat, mai vrea un mandat, propune referendum, să mai cheltuiască niște bani degeaba, fuge de responsabilitate, face ședințe, promite măsuri.

Cei de la ASPA, curați ca lacrima și spălați de șeful cu detergent, apar inocenți, corecți, de, și-au făcut treaba, nu se consideră nici ei vinovați de fenomenul în creștere al câinilor agresivi, în timp ce își îndeasă salariile din bani publici în buzunare.

Alde “iubitori, protectori”, asociații, organizații de Cuțu-cuțu-ban, Ham-ham-ban, Caleido-ban sau ce-or mai fi, sunt și ei curați ca lacrima și, evident, nevinovați.

Toți au conștiința curată după propriile declarații. Au făcut totul, au luat măsuri. Nu demisionează nimeni. Nici n-ar avea dacă nimeni nu-i vinovat, nu-i așa?

Drept urmare, pentru “grija” lor și “munca” spre binele, securitatea înaltă și viața cetățenilor propun, ca în loc de referendum, să fie înaintați în funcție și grad, să li se mărească salariile și să li se dea un spor de periculozitate, că lucrează cu javrele agresive. Se expun!

Să fie trași la răspundere cetățenii, bucureșteni sau nu, copiii și adulții, care circulă iresponsabil printe haitele de câini urbani turbați. Să fie sancționați, amendați, că se lasă ca proștii mușcați, ba chiar omorâți.

Ei sunt vinovații, nu edilii, nu angajații administrației locale, nu politicienii și iubitorii de bani-canini, protectorii complet dezinteresați ai animalelor!

Paul Stan

Să terminăm cu drepturile “iubitorilor” de câini bănoși mai presus de drepturile oamenilor

Chiar dacă în Constituția României drepturile cetățenilor sunt garantate, în realitate, “băieții și fetele deștepte” fac ca drepturile câinilor criminali să fie mai presus de valoarea vieții umane!!!

După ultimul incident soldat, din păcate, cu o victimă nevinovată, tot mai multe voci din rândul opiniei publice, au devenit vehemente împotriva autorităților incompetente și iresponsabile autorizate să gestioneze fenomenul câinilor fără stăpân.

Vehemența acestora este cu atât mai îndreptățită cu cât problema acestor animale ajunse să se înmulțească fără număr, a devenit un adevărat fenomen, periculos-mortal, pentru majoritatea populației, dar extrem de profitabil pentru o minoritate insignifiantă, care câștigă, însă, continuu și tot mai mult de pe urma lui.

Valoarea vieții acestor animale, care în fond, nu sunt vinovate de pericolul pe care îl reprezintă, este mai mare pentru “iubitorii” de câini urbani fără stăpân, că maidanezi nu li se mai poate spune, decât valoarea vieții oamenilor.

După părerea mea, realitatea este clară-“iubirea” interesată-bănească, arătată de minoritatea sus menționată, în complicitate cu autoritățile iresponsabile, este cea care ne pune viața copiilor noștri și a noastră în pericol. Ne face victime sigure!

Atâta timp cât vom suporta șmecheria, lăcomia, prostia “iubitorilor” de câini și a autorităților, vom avea un fenomen în creștere, deja scăpat de sub control, care ne amenință viața în spațiul public.

De aceea, nu se mai poate merge pe șmecheria sterilizării, cu bani înfundați illegal și nemeritat în buzunarele “protectorilor” de câini fără stăpân. Chiar și sterilizați, câinii rămân periculoși, pentru că, toată lumea știe, aceștia mușcă, cu dinții, nu cu ouale.

Nu se mai pot accepta minciuni electorale.

Singura soluție este eutanasierea animalelor periculoase de pe străzi și odată cu aceasta, eutanasierea intereselor care propagă acest fenomen. Banii disponibilizați de la “grija și protecția”câinilor ar putea fi astfel, direcționați către orice alt domeniu, ce are nevoie urgent de finanțare.

De asemenea, este necesară auditarea tuturor ONG-urilor care se ocupă de maidanezi, a Primăriei Capitalei și a primăriilor de sector care au gestionat fonduri pentru animalele fără stăpân.

Sigur, dacă s-ar face o anchetă corectă și completă, DNA-ul sau alte instituții abilitate pot sa găsească și să trimită în fața Justiției vinovații și profitorii.

Altfel, nu se mai poate!

Nu mai putem continua să fim victime ale escrocilor care profită și propagă fenomenul câinilor fără stăpân!

În România nesimțiților și escrocilor, nu merge cu petiții, sesizări, respectarea legii. Când copiii ne mor mușcați de câini, nu-i mai putem tolera pe “iubitorii”-profitori de animale, să-i vedem la televizor cum dau nonșalant declarații, precum că nu sunt vinovați și că au conștiința împăcată!!!

Trebuie sa-i tragem la răspundere pe acești nemernici, lacomi, fără bun simț și măsură, să-i trimitem acolo unde le este locul, conform faptelor lor. Să nu mai acceptăm prostia, să nu le mai oferim capital electoral și să-i îmbogățim pe unii care ne pun continuu viața în pericol!

Nu mai merge așa!

Trebuie sa ne protejam viata!<b>

Lăsarea câinilor în stradă încalcă foarte grav drepturile fundamentale garantate de Constituţia României.

- dreptul la viață şi la integritate fizică şi psihică (art.22);

- dreptul la siguranța persoanei (art.23);

- dreptul la asigurarea igienei şi a sănătăţii publice (art.34);

- dreptul la un mediu sănătos (art.35);

- dreptul la protecţia copiilor (art. 49) - vedeţi copiii omorâţi de câini.

Paul Stan