miercuri, noiembrie 13, 2013

Vânătoarea de țărani continuă în București




Triste realități românești


Unii dintre români, nu doar majoritatea politicienilor, ci și foarte mulți lucrători în televiziunile fără număr ale scumpei noastre patrii, când nu se ocupă cu promovarea inculturii, șușelor, manelelor și a manipulărilor crase,  descoperă din întâmplare și greșeală trista realitate românească.

Căzuți din sferele lor înalte de mari televizioniști și în criză de audiență, aceștia renunță din când în când la temele inculturii și prostituției media, abordând cu ”lacrimi” în ochi și cu fețe lungi de criză subiecte realiste, dramatice, cotidiene pe care se pare că nu le-au văzut niciodată sau pe lângă care au trecut până atunci cu indiferență și cu aerul rarefiat al marilor vedete contrafăcute.

Recent, trecând fugitiv cu telecomanda prin multitudinea de canale tv, majoritatea inutile după părerea mea, am rămas blocat când la o emisiune de cancanuri, în loc de obișnuitele teme cu maneliști, fufe și făcături de cea mai joasă speță, am constatat că marea vedetă televizionistă S.G., împreună cu obișnuiții critici de șușe, lăcrimau spumos cu fețe triste și vocile tremurânde în fața unei amărâte de băbuțe octogenare. Woaw, s-a schimbat lumea șușelor cu fundul în sus sau a scăzut de tot audiența canalului tv de când patronul este la reeducare?!!!

Nu, cancanistele și cancaniștii descoperiseră, nu se știe cum, realitatea românească, reprezentată de o amărâtă de la țară, cum sunt cu sutele în București și cu miile în alte orașe din țară, împinse zilnic de sărăcie să câștige o pâine în plus, necesară supraviețuirii. Ce de revoltă și plâns de milă pe seama bătrânei, fugărită și amendată zilnic de poliția locală a Bucureștiului! Ce de ajutoare și ”rezolvări” de probleme în urma intervenției de la prietenii emisiunii de cancan.

Parcă descoperiseră acum, pentru prima dată roata. Ce mai, lacrimogenia prefăcută din interes și omenia celor care și-au oferit ajutorul la televizor cred că au impresionat la maxim publicul obișnuit cu cancanuri, ridicând audiența prăbușită a emisiunii.

Din păcate, realitatea cotidiană a acestor amărâți de țărani triști, disperați, bolnavi, năpăstuiți de soartă și de autorități, aflați la limita supraviețuirii este prezentă de foarte mulți ani în viața românilor. În urmă cu un an, am scris un material despre hăituirea de către autoritățile bucureștene a acestor amărâți, care vin să vândă câte o mână de verdeață pentru o pâine. Și acum lucrurile sunt tot la fel ca toamna trecută, ba chiar mai rău, vânătoarea țăranilor în oraș a devenit mai aprigă din cauza câinoșeniei, lipsei de soluții și intereselor primarilor din București.

Am decis să reiau articolul de anul trecut, pentru că actualitatea realității cotidiene este aceeași, poate chiar mai rea.


Povestiri din ciclul „Minunile Excelenților” edili ai Capitalei

Nu știu cum este în alte orașe din țară, dar în București, de câtva timp încoace, s-a declanșat o adevărată vânătoare de țărani, locuitori ai localităților limitrofe Capitalei României.
De ani în șir, acești obidiți ai soartei, în special pensionari cu pensii de CAP, vai mama lor, vin atunci când pot și au cu ce, în marele oraș cărând cu brațele sau în spinare câte o desagă, paporniță, găleată de produse din gospodăria proprie, cu produse care le prisosesc.
Țărani cu legume la București
Foto: Paul Stan
Verdețuri, fructe, legume, ierburi aromate, lactate, ouă și alte astfel de produse sunt aduse zilnic, de țărani, în București, pentru a le vinde și a scoate de o pâine sau de un medicament necesare supraviețuirii.
Nu vorbesc aici de tarabagii, piețarii care stau de dimineața până seara în piețe și vând diverse produse agroalimentare, pe care puțini dintre ei le produc. Mă refer la amărâții care n-au cum să plătească tarabe dintr-o mână de pătrunjel sau țelină, așa că stau pe marile străzi și își vând marfa.
Sâmbăta și duminica în special, când e cererea mai mare, în jurul piețelor vin să vândă acești țărani, o mare parte a bucureștenilor preferând să cumpere produse proaspete și naturale de la aceștia, la prețuri mai mici, în detrimentul tarabagilor care au tarife superioare și, de multe ori, marfă de o calitate îndoielnică.
Produse de prin grădină
Foto: Paul Stan
Acest lucru se întâmplă în toate sectoarele Capitalei, iar primarii de sector ar trebui să le amenajeze locuri speciale, unde țăranii să-și comercializeze produsele, fără ca să le impună vreo taxă, că n-ar avea din ce să o plătească.
Din păcate, edili noștrii „excelenți” fac exact pe dos. Pentru un comerț “civilizat, european și protecția consumatorului” îi hingheresc pe necăjiții de la țară, mai rău ca pe hoții de cai.
Poate cel mai harnic la acest capitol este „Excelența sa” Cristian Popescu Piedone, edilul care a transformat Poliția locală a Sectorului 4 în hingheri de țărani, iar peste puțin timp îi va face pe polițiști hingheri adevărați de câini.
Nu e zi de la Dumnezeu în care echipajele de polițiști locali din acest sector să nu-i hăituiască pe țărani, amendându-i pe unde îi prind, cu sume care, de cele mai multe ori, nu le câștigă aceștia din mâna de verdețuri sau funia de usturoi vândute.
Flori și usturoi pentru o pâine în plus
Foto:Paul Stan
Imaginile cotidiene din acest sector, sunt relevante ca într-un film care în loc să se numească Hoții și vardiștii, se intitulează Țăranii și vardiștii:
“-Aoleo maică, vine Poliția! –Fugiți, că vin! Uite-i, nenorociții! –Hai să fugim încolo. –Azi toată ziua am alergat, nu știam unde să mă mai pitesc.” Într-o clipă, vezi cum dispar și oameni și papornițe, sacoșe, pungi, care în următorul minut de la îndepărtarea polițiștilor se repliază și reîncep vânzarea.
Câte unii mai neatenți, înceți, bătrâni nu apucă să plece la timp și cad victimă polițiștilor trimiși de primar să-i gonească. Cei mai norocoși scapă doar cu marfa confiscată, din mila organelor, pe când alții, ghinioniști, pierd și produsele, se aleg și cu o amendă.
Vând pentru un ban ce le prisosește în gospodărie
Foto: Paul Stan
Dacă-i întrebi ce au cu ei, obidiți și ofticați, oamenii de la țară spun că primarul vrea să poată vinde mai mult tarabagii, că cică ar avea și el de câștigat din treaba aceasta și de aceea îi hingheresc pe țărani. Din această cauză zic ei, că nu le amenajează locuri speciale să vândă produsele.
Pe lângă faptul că nu mi se pare corect și cinstit să-i hăituiască pe amărâții de țărani, care nu vin la promenadă în București, ci să-și facă de un bănuț în plus necesar supraviețuirii, o întrebare legitimă se impune, pentru primarii care ordonă astfel de acțiuni:
-Care este rolul Poliției Locale în sectoarele bucureștene, este cumva acela de a-i alerga, hăitui și amenda pe țăranii ce vin să vândă câte o mână de zarzavaturi la piață? Oare legea de funcționare a acestei instituții prevede o astfel de atribuție sau Poliția Locală are cu totul alte sarcini prevăzute de legislația în domeniu?
La ordinul primarilor, Poliția Locală îi hăituiește pe țărani
Foto:Paul Stan
Mai mult, pe lângă că sunt alergați și amendați de Poliție, micilor vânzători rurali de produse agroalimentare li se mai adaugă încă o concurență, pe lângă piețarii de acum.
Un comunicat al Primăriei Sectorului 4 anunța cu emfază, pe site-ul instituției: “Începând din luna octombrie a.c., în Piaţa Progresul din Sectorul 4, târg tradiţional, cu participarea unor producători din provincia SHANG DONG, China.”
Când am dat întâmplător peste acest comunicat al primarului Piedone, m-am întrebat ce fel de producători chinezi vor veni în România și ce produse tradiționale vor vinde, că altfel e plină piața românească de chinezării, mărfuri falsificate, periculoase și de proastă calitate.
Or fi venit țăranii chinezi în sectorul lui Piedone, nu or fi venit, nu știu, că eu nu i-am văzut. Dar, oare, aceștia ar bate mii de kilometri să vândă la noi produse agroalimentare? Mă îndoiesc de acest lucru.
Trecând în revistă comunicatele edililor bucureșteni, aflăm că există un primar excelent, mare gospodar.
El este, cum altfel decât “Primarul Sectorului 4, distins cu Premiul pentru excelență în administrație
Joi, 24 octombrie 2013, în cadrul Galei de Excelență Administrație.ro, ediţia a IX – a, Primarul Cristian Popescu – Piedone a fost distins cu ”Premiul de Excelență pentru Activitatea în Primărie”.
Organizat anual, cu sprijinul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, al Portalului Naţional de Administraţie Publică şi al Oameni şi Companii, evenimentul îşi propune să recompenseze onorific activitatea desfăşurată de către conducătorii autorităţilor administraţiei locale şi centrale, care s-au evidenţiat prin decizii şi activităţi, în sprijinul comunităţii.”
Alt comunicat de presă din altă zonă a Capitalei ne anunță: “Liceeni din Sectorul 1 învață să mănânce sănătos“
“Liceenii din Sectorul 1 învaţă cum să mănânce sănătos și cum să se ferească de produsele de tip "fast-food" și "junk-food". Primăria Sectorului 1 împreună cu Asociaţia Green Gate derulează până la sfârşitul lunii noiembrie 2013, în toate cele 26 de licee din Sectorul 1, campania social-educațională "Trăiește sănătos, mănâncă inteligent!".
La polul opus, școlarii din sectorul marelui și “excelentului” primar Piedone învață să nu mai mănânce deloc. De circa două săptămâni, elevii nu au mai văzut și primit nici un fel de corn școlar, nu se știe din ce cauză.
Dacă anul trecut primeau un corn mic, infect și periculos pentru consum, pe care nu îl puteau mânca, acum, probabil, pentru a nu se înbolnăvi, aceștia nu mai sunt serviți decât cu lapte, al cărui distribuitor s-a schimbat peste noapte, de când a început anul școlar în curs.
Curios ar fi dacă în tot acest timp banii destinați Programului Cornul și Laptele intră în pușculița cuiva.
Pentru o transparență totală, primăriile de sector ar trebui să dea comunicate publice cu licitațiile programelor de alimentație școlară, inclusiv cu cel privind distribuția merelor în școli și firmele câștigătoare ale acestora.

Paul Stan