DNA avertizează asupra riscului major privind intrarea în vigoare a noilor coduri penale, în forma adoptată de Parlament

30 ianuarie 2014 Nr. 73/VIII/3

COMUNICAT

Direcţia Naţională Anticorupţie îşi exprimă deosebita îngrijorare privind intrarea în vigoare, în forma adoptată de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură Penală la data de 1 februarie 2014, situaţie în care există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată.

Astfel, următoarele situaţii reprezintă exemple în sensul celor sus menţionate:

1. Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.

Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani. Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte. Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect. Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv. Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.

2. Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.

Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect şi trebuie anunţată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţă metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.

3. Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză. Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.

Noua reglementare încalcă principiul constituţional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru. În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.

4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică.

Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.

Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie. Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.

De altfel, şi Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicităţii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare.

Incompetență, iresponsabilitate, discriminare

De câteva săptămâni încoace, zilnic, presa relatează, știri, articole, reportaje, înregistrări despre învățătoarea șpăgară de la Școala nr. 10, din București. Tot de atâta vreme se derulează un adevărat scandal public, care a provocat un val de reacții în lanț, în societatea românească.

Anchete după anchete, audieri, reclamații, demiteri, plângeri la parchet sau la poliție, implicări ale părinților, cadrelor didactice, inspectorilor școlari, oamenilor legii, dezbateri aprinse în media cu oameni cunoscători ai subiectului, dar și părelnici de serviciu pe la televiziuni, “experți” în toate domeniile, s-au derulat și desfășurat într-un ritm cotidian.

Pornind de la acest scandal, departe de a se încheia, lucrurile s-au extins prin faptul că mulți cetățeni din țară au început să reclame neregulile din școli și, în special, șpaga neoficială îmbrăcată în diverse forme, pe care erau obligați sau o dădeau de bunăvoie la școală.

Dacă pentru unii dintre concetățenii noștri, chiar și pentru autoritățile ipocrite, aceste fapte, practici ilegale, incorecte, imorale, nocive în special pentru educația elevilor, au constituit noutăți și dezvăluiri absolute, în premieră, exclusive, pentru alții lucrurile făceau parte din cotidianul cenușiu al realității societății românești.

Și nu erau ori sunt cazuri izolate, la o școală sau alta, într-o localitate ori alta. Aceste realități șpăgare, fapte de corupție mai mult sau mai puțin, au fost și sunt sigur că existent în mai toate unitățile de învățământ din țară.

Diferă însă, nivelul și valoarea șpăgii dintre unitățile de învățământ, după localizare, după nivelul de trai din zona unde sunt amplasate, după starea materială a părinților, după gradul de nesimțire și corupție al cadrelor didactice.

Șpăgile și corupția în sistemul educațional nu ar fi fost posibile și nu ar fi crescut până la insuportabilitate dacă părinții nu dădeau bani, cadouri sau alte atenții nemeritate și ilegale pentru cadrele didactice și pentru dotarea școlilor.

An de an, presa a semnalat de foarte multe ori ilegalitățile din acest domeniu, dar a lătrat surd la lună, deoarece autoritățile care știau de aceste fapte, nu au luat nici o măsură, complicitate care a încurajat corupția, sumele solicitate fiind tot mai mari, iar părinții scoțând mai mulți bani din buzunare.

Numai eu am scris și publicat anul trecut, mai multe articole de presă, scoțând în evidență acest fenomen: “Afaceri barosane la sfârșit de an școlar; Șpaga la școală; Cornul mic și mărul stricat; Politica circului școlar; Pericole pentru copiii ce merg la școală; Despre profesorii de azi; Școala japoneză versus școala românească“.

Aceste articole nu doar că au fost publicate în presă, pe bloguri, preluate, distribuite și comentate pe diverse rețele sociale, dar le-am trimis și autorităților din educație-ISMB, Minister-precum și Poliției, Parlamentului și altor instituții ale statului.

Credeți că s-a întâmplat ceva, s-au autosesizat autoritățile în privința acestei realități endemice din educația românească? Nu!!! Indiferența, ignoranța, iresponsabilitatea, incompetența autorităților au dus la proliferarea fenomenului.

Acum, sub presiunea scandalului mediatic, aceste autorități încearcă să miște puțin, mai mult de formă și de moment cred eu. Cu greșeli imense. Cu afectarea gravă a copiilor nevinovați.

Sunt convins că învățătoarea șpăgară, care a ajuns la acel nivel inadmisibil de comportament, împinsă de părinții care au tot dat din ce în ce mai mulți bani, în loc să o pună la punct, se consideră discriminată.

Este discriminată în raport cu alte cadre didactice care folosesc aceleași practici corupte sau altele, dar n-au fost și nu sunt trase la răspundere pentru că nu a reclamat nimeni și nici o autoritate nu s-a autosesizat privind faptele penale ale acestora.

Cum adică, să răspundă doar ea în fața legii, în timp ce alții nici măcar nu sunt băgați în seamă, văzându-și în continuare de șpăguială?! Eu cred că este discriminare curată.

Și mi se pare inadmisibil faptul că cei din conducerea școlii unde preda, Consiliul, a trebuit să o judece, colegi care probabil sunt pătați și ei mai mult sau mai puțin. Păi dacă învățătoarea strângea șpagă și pentru alții, cum să o judece tocmai aceștia pe ea, dar acest lucru s-a întâmplat. Probabil că girul șpăgii era bine organizat și distribuit între toți angajații școlii.

Tot sub presiunea opiniei publice și a presei, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a început mai multe controale în școli, numai acolo unde s-au reclamat fapte ilegale.

Mai mult, marți 14 ianuarie, Inspectoratul a chemat la ordine toți directorii unităților de învățământ din București, având ca temă de discuție corupția, care, după părerea mea, are ramificații puternice și în inspectoratele școlare, iar în afacerile din școli pot fi implicate și persoane cu funcții din minister.

De asemenea, în unitățile de învățământ afacerile cu manuale, uniforme, diverse materiale și afacerile turistice, concursurile cu bani sunt și ele permise și promovate de oameni cu interese. Recent, l-am auzit pe actualul ministru al Educației, Remus Pricopie, la o emisiune tv, declarând că afacerile cu manuale trebuie scoase în afara școlilor.

În ultimele zile, la nivel declarativ, cel puțin în București, s-a declanșat „cruciada împotriva corupției din educație”. Să vedem însă, rezultatele în plan faptic ale acestei cruciade, dar mai ales, să sperăm că vor fi și consecințe penale asupra corupților din sistem.

Să vedem și cum vor evolua lucrurile în această privință și în restul țării, unde încep să apară tot mai mulți oameni care reclamă faptele ilegale din acest domeniu extrem de important al societății românești.

Este posibil însă, să ne așteptăm și doar la un foc de paie, care trece repede și peste o lună-două, să uite toată lumea de “cruciada” din educație, așa cum s-a întâmplat cu fraudele de la bacalaureat, din anii trecuți.

Revenit în țară după vacanța din Italia, nedezmeticit bine încă după punerea la colț de către adversarii politici, presă și oficialii europeni, premierul Victor Ponta, în plină ședință de guvern, pentru televiziuni și opinia publică naivă, și-a arătat grija și fermitatea față de corupția din învățământ, dându-i ordine și chemându-l la raport pe ministrul Edcuației, Remus Pricopie. Mai mult, și-a pus la dispoziție specialiștii din cadrul Corpului de Control al Executivului, pentru lupta împotriva caracatiței din sistemul educaționa.

E bine totuși, să nu ne îmbătăm cu apă rece, deoarece faptele ilegale din acest domeniu sunt ciclice, cum spunea cineva, iar lucrurile nu se rezolvă peste noapte chiar dacă autoritățile s-ar implica mai puternic în acest sens.

Să nu uităm însă, că

"Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 104 din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare"

Și că Guvernul a stabilit, pentru anul 2014, valoarea costului standard per elev/preșcolar, pe an, la suma de 2.492 lei în mediul urban și 2.866 lei în mediul rural.

P.S

Îi asigur pe toți dascălii cinstiți, corecți, care își fac meseria cu demnitate și responsabilitate, unii dintre ei în condiții materiale precare, de toată stima și respectul, precizând că subiectul acestui articol nu face referire la ei.

Actualitatea lui Eminescu: "Votul în țară și în Parlament nu mai este decât manipulul unor ambiții"

Astăzi este ziua marelui poet Mihai Eminescu

La 125 de ani de la moartea marelui geniu al poporului român, actualitatea lui Eminescu în privința societății românești de astăzi este incredibil de valabilă și reflectă o realitate mai mult decât asemănătoare cu cea din timpul vieții lui.

“Există două națiuni deosebite în această țară: una stoarsă și saracită alta îmbuibată.

Mita e-n stare să patrundă orișiunde în țara aceasta, pentru mită captele cele mai de sus ale administrației vând sangele și averea unei generații. Oamenii care au comis crime grave rămân somități, se plimbă pe strade, ocupă funcții înalte, în loc de a-și petrece viața în pușcărie. Pretutindeni, în administrație, în funcții, în universități. La Academie nu întalnim decât fizionomii nespecializate care tratează cu o egală suficiență toate ramurile administrației publice.

Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine și duce nepăsător greul unei vieți fără bucurie și fără tihnă. Răul esențial care amenință vitalitatea poporului nostru este demagogia. Votul în țară și în Parlament nu mai este decât manipulul unor ambiții personale, al unor apetituri pe cât de nesățioase, pe atât de vrednice de condamnat. Greșalele în politica sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

Mihai Eminescu

“- Pe ei, pe mama lor!”

Gata, au trecut și sărbătorile de iarnă primăvăratecă. Până și ultimilor petrecăreți începe să le iasă aburul alcoolului din cap. Chefurile și petrecerile din decembrie-ianuarie sunt deja amintiri.

Pentru alții, mahmureala a trecut mai rapid, intrând frontal cu capul în problemele cotidiene. Era să zic meandrele concretului, dar nu vreau să parafrazez un clasic în viață.

Politica neaoșă, românească, de bălăcăreală, certuri, interese individuale și de grup, scandaluri, înjurături și îndemnuri de competiție sportivă, la sânge “- Pe ei, pe mama lor!”- a revenit în forţă, adusă de actori odihniţi, relaxați, bine hrăniți, dornici de bătaie, pentru a-și vedea sacii în căruță și a fura capra vecinului.

Roata politicii, a sorții și a vieții însă, la acest nou început de an, învârte o nemiloasă numărătoare inversă, pentru mulți dintre aleșii și încă nealeșii ocârmuitori vremelnici, ai acestei țări. Iar această morișcă are un singur sens ireversibil și irevocabil.

Pe vremea colindelor recent încheiate, pentru a avea noroc în politichie, unii șefi din fruntea țării au fost ba cu capra, pe la rege când acesta nu era acasă așa că s-au mulțumit doar cu Duda, ba pe la stână, la cel mai în vogă produs publicitar, ciobanul Ghiță.

Ba pe la munte să se dea cu ATV-ul sau cu punga de plastic, pentru a se obișnui demnitarul cu prăbușirea de la înălțime, din fotoliul de conducător. Cu grupuri de jurnaliștidupă el, ca oile după măgar.

La Jina, nu știu dacă s-au numărat, vaccinat sau sunat oile. Mai degrabă cred că ținta a fost Vasilică, aducătorul de noroc. Să-l vedem acum pe Ghiță, ce politică face în piață, după ce s-a fotografiat cu premierul și a declarat că poate să se pozeze cu toate oile din dotare.

Alți fruntași politici ai vremi au sărbătorit în sânul familiei, înfierbântați de groaza că în noul an s-ar putea să-și facă sărbătorile pe la răcoare, la mititica, printre penali, hoți și borfași. Cum au pățit nu știu ce războinici, foști miniștri și exparlamentari de frunte. Doamne ferește și-or fi zis, scuipând în sân, să alunge necuratul.

Nerăbdători, au fost și sunt și aspiranții la dregătorii înalte, fie ele la Cotroceni, în Parlamentul European sau în alte demnități, adunându-și discret puterile pentru bătălia finală.Cel mai greu, dacă nu chiar imposibil, este pentru candidații independenți care trebuie să strângă 100. 000 de semnături pentru a se putea înscrie pe listele electorale.

Mulți au pus țara la cale și i-au pregătit un viitor luminos între două înfulecări de sarmale, cârnați, somoane sau alte delicatese și înghițituri de băuturi, ce părea că le deshide mai bine apetitul și orizontul politic cu aspirații îndrăznețe.

Dorințe ascunse sau declarate, visuri, grandoare, putere, mărire și, doar cei cu bube în cap s-or fi gândit probabil, la decăderea din funcții și demnități, înjosire umană, recluziune și poate, penitență.

Multe dorințe, intenții, strategii, planuri de acțiune și atac au fost exprimate public, în vreme ce altele mai puțin plăcute, s-au spus numai în șoaptă sau doar în gânduri speriate.

În plină euforie sărbătorească, obișnuți cu scandalurile și vorbele de duh specifice plaiurilor dâmbovițene, politicienii în vână nu s-au abținut să nu-și dea la gioale unii altora, ca să nu cumva să-și iasă din mână acum, la întoarcerea cu forțe proaspete la lucru.

Numărătoarea inversă a politicienilor aflați la mâna Justiției

Nu știu câți dintre acești oameni implicați mai mult sau mai puțin în politică au pus mâna, l-au mângiat pe Vasilică, mielul blând plimbat de unii țigani, pentru a le aduce noroc și bucurie în noul an, celui care pune mâna pe el, contracost evident.

Spre rușinea mea, nu știu de unde vine tradiția mielului norocos Vasilică, nu știu nici dacă Ponta a fost să-l mângâie, la stâna lui Ghiță sau dacă a pus și președintele Băsescu mâna pe blana vreunuia ori alți oameni politici la vogă.

Pe parcursul anului o să vedem însă, dacă și cui i-a adus noroc Vasilică, cine cade din vârful fotoliilor înalte, cine le ia locul, cine este judecat, cine este condamnat, cine urcă în demnități înalte, să aibă de unde cade mai tare.

Numărătoarea inversă a început nemiloasă în special pentru puternicii oameni politici aflați la mâna Justiției, care le dă deja fiori multora, unii care au mai fost după gratii, alții ce se vor afla probabil pentru prima dată în parlamentul și guvernul penalilor din penitenciare.

O să aflăm care-i mai tare, Justiția sau Politica.

O să ne alegem un nou președinte, poate și un nou prim ministru, cine știe ce ne aduce ziua de mâine. Să vedem ce Gigei, Georgei, Ești sau alții ne vor conduce. Cine ne va reprezenta în Parlamentul European. Cine va candida. Pe cine mai votăm.

Roata politicii românești se învârte indiferent că vrem sau nu vrem și sigur, va produce noi și mari schimbări în țara noastră.

Rămâne de văzut însă, cât de imprevizibile, puternice și ce impact vor avea noii demnitari și noile politici- să sperăm că vor fi și înnoiri, alte atitudini, mentalități, ideologii- asupra evoluției și dezvoltării societății românești.

Să vedem cui îi va purta noroc Vasilică.

Tot înainte, actuali și viitori ocârmuitori, că înapoi nu se mai poate!

P. S.

În primele zile din acest an, s-a văzut clar că fostul mare premier Adrian Năstase, condamnat și reîncarcerat, ca și un fost ministru mic al Agriculturii, Stelian Fuia, nou urmărit penal pentru abuz în serviciu, n-au avut noroc.

Se pare că cei doi foști demnitari n-au pus mâna pe Vasilică.

Atacul haidamacilor -“ Vă e milă?... V-am luat banii!”

Replica personajului Pepe din filmul Filantropica, după scenariul lui Nae Caranfil, interpretat magistral de regretatul actor Gheorghe Dinică, a fost parcă mai actuală ca oricând, în timpul sărbătorilor de iarnă.

Chiar dacă majoritatea scursurilor din realitatea societății românești, implicați în fenomenul cerșetoriei și escrocheriilor stradale, în diverse locuri publice, pe această temă, fie că sunt șefi de bande sau simpli amărâți exploatați pentru a produce bani prin cerșit, și-au mutat, de mai mulți ani, activitatea în Occident.

De fapt, de acest fenomen însoțit indubitabil cu cel al infracționalității fără frontiere, sunt speriați occidentali, acum unii britanici, nu de cel al invaziei muncitorilor ori a altor categorii de personae, în căutarea unui loc de muncă.

După căderea Crotinei de fier, an după an, țară după țară-Franța, Spania, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Marea Britanie- au fost luate cu asalt de hoarde de infractori din Europa de Est și Centrală, având ca singur țel câștigul financiar și material prin orice mijloace.

Aici trebuie să trag o linie, din categoria infractorilor fără frontiere, de care vorbesc, nu fac parte românii cinstiți, corecți, care au luat calea străinătății unde au muncit și muncesc pe brânci, în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și familiile lor din țară.

Mă refer doar la infractorii care au speriat Vestul, indiferent în ce categorie de infracțiuni îi include faptele lor și legea din țările pe unde o încalcă.

Această realitate a avut două repercursiuni pentru țara noastră: una oarecum benefică într-un mod extrem de subiectiv, pentru cei care au zis și gândit că dacă pleacă afară, rămân mai puțini infractori în țară.

Lucru ce nu a fost întru totul adevărat, deoarece în locul celor plecați au apărut alții, iar, după un timp, expulzați sau de bună voie, mulți dintre infractorii români s-au întors în patrie, dar cu o experiență în fapte nelegiuite mult mai mare decât aveau atunci când au plecat.

A doua consecință extrem de gravă, a fost imaginea negativă și eticheta pe care acești indivizi certați cu legea, au adus-o României pe plan internațional, lucruri care ne afectează de ani de zile.

Din cauza lor suferă și sutele, miile de români care muncesc din greu în Occident, dar sunt băgați de unii occidentali în aceeași oală cu nelegiuiții. Le pun aceeași etichetă, fără să țină seama de faptul că unii fură, în vreme ce alții se dedau la fapte ilegale.

Modul cum sunt priviți și tratați românii corecți, în căutarea unui loc de muncă și a unui trai cinstit, acum, în Marea Britanie, dar și problemele care le au și le întâmpină în Europa, este consecința faptelor bandelor de nelegiuiți, proveniți din România dar și din alte țări excomuniste, care au îngrozit Vestul.

De sărbători, în special cele de iarnă, mare parte dintre acești infractori se întorc acasă, la familii și prieteni și își etalează actele de “bravură” din Occident, care i-au îmbogățit peste noapte. După, se întorc la “lucru” în țările unde “cașcavalu-i” gras.

Dacă aceștia sunt cei care au luat drumul străinătății, nu înseamnă că cei rămași în țară s-au cumințit. Și aici voi face o delimitare clară, acum mă refer la infractori de drept comun, nu la penalii politici care, însă, de multe ori, fac echipă comună cu ceilalți.

Pe lângă alte fapte antisociale, chiar dacă s-a transferat la greu la export, în țările occcidentale, cerșetoria rămâne un fenomen care afectează din plin România, în special marile orașe.

Nu doar că vizează societatea, dar dinamica cerșetoriei a suferit, după cum observăm cu ochiul liber pe străzi sau în alte locuri publice ori private, o dezvoltare anume.

Cerșetoria în România este extrem de agresivă, atacând frontal și cu mult tupeu cetățenii nu doar pe stradă, ci și în locuințele lor.

Replica, aproape filozofică, a personajului Pepe, jucat extraordinar de actorul Gheorghe Dinică, în filmul Filantropica- „Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană”-este depășită total de realitatea acestor vremuri

Acum, povestea este înlocuită cu agresivitatea, tupeul, nerușinarea, criminalitatea infractorilor care au avut o activitate intensă la sfârșitul anului 2013-începutul anului 2014.

Pe stradă, în piețe, în locuri publice, în mijloacele de transport, în blocurile de locuințe, pe la porțile caselor, în ușile bisericilor, la restaurant, în parcări, peste tot infractorii-cerșetori au acționat.

Sub diverse pretexte: pentru pâine, copii, biserici, pentru că a fost este și va fi o sărbătoare sau alta- aceștia cer, pe un ton tupeist-amenințător sau prefăcut umil, bani. Bani, bani, bani-doar asta vor.

În piață și pe stradă: “Dați-mi și mie un ban pentru pâine, că-mi mor copii de foame!Să v-ajute Dumnezeu!” La semafor: “Șefu, dați un bănuț pentru mănăstirea, biserica…”Trei surcele. Exemplele pot continua la nesfârșit.

Venind acasă, într-una din zilele trecute, în blocul cu interfon și cameră video la intrare, pe scară acționau trei indivizi. Tineri până în 40 de ani, înalți ca bradul, grași și voinici, plesnind de sănătate, lucrau la foc automat, din ușă în ușă.

Cu mult tupeu, agresivi, nu doar că băteau în uși cu putere, ci chiar puneau mâna pe clanță și încercau să deschidă chiar dacă puteau fi surprinși de alți locatari.

Când să deschid ușa, m-am trezit cu o astfel de huidumă transpirată, cu ochii sticlind, mirosind puternic a alcool, apărută de undeva, de după casa liftului. S-a proțăpit cu tupeu în fața mea, arătându-mi un pumn de bani în mâna dreaptă.

“-Dă-ne și nouă bani, de Revelion, de Crăciun, de Sfântu. Vasile!!!” L-am îndepărtat fără să-l reped, totuși, cu toate că mă enerva la culme tupeul și nerușinarea lui.

S-a dus la vecini, încercând clanța și bătând în ușă cu putere. L-au ușuit. Văzându-mă plecat, a împins ușa, încercând să intre în casă. L-am ușuit, stăpânindu-mă cu greu să nu-l bușesc.

Pe scară, la câțiva metri distanță, alți doi haidamaci la fel de tupeișiti, mari și agresivi, încercau clanțele și băteau în uși. În momentul în care m-am întors, intenționând să chem Poliția, au dispărut cu aceeași repeziciune cu care acționau.

Probabil, că s-au dus sigur la alt bloc, altă scară, alte locuințe vizate. Dar, mă gândeam ce se putea întâmpla dacă un copil singur acasă le-ar fi deschis, imprudent ușa sau ar fi dat de o bătrână, un bătrân neputincioși, atunci sigur ar fi intrat în casă peste ei, comițând fapte infracționale, poate chiar criminale.

Și în mijloacele de transport în comun, pe rutele mai aglomerate, șuții au dat lovituri, mai ales asupra copiilor, bătrânilor sau a persoanelor aflate într-o anumită stare de euforie provocată de febra sărbătorilor.

După cum am constatatat, realitatea ne-a demonstrat-o, infractorii de rând din ziua de azi, nici măcar nu se mai sinchisesc să spună o poveste lacrimogenă, să inventeze ceva, să acționeze mai subtil pentru a fura sau face rost de bani.

Acum, aceștia acționează la vedere, cu multă agresivitate, tupeu, la intimidare. Nu se feresc să atace în văzul lumii. A trecut vremea cu spusul poveștii pentru pomană, locul infractorilor cu stil, dacă pot să zic așa, a fost luat de haidamacii agresivi.

De aceea este bine să fim atenți, prudenți, să-i ținem la distanță și să-i punem la respect și acolo unde le este locul acestor infractori, pentru a preveni atacurile, furturile sau alte fapte infracționale care ar putea să ne afecteze în societatea românească.

Să ne reinventăm ca oameni

“Sunt român și ca român mă socot buricul pământului. Că dacă n-aș fi român n-aș fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german, adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație, că altfel nu pot să ies. Tot ceea ce gândesc devine românesc.”Petre Tuțea

Am intrat în noul an 2014, cu bune și rele. Mai mult greutăți și belele pe capul majorității românilor. An anunțat a fi unul negru, de către analiști, specialiști, predicționiști, politicianiști și tot felul de prezicători și manipulatori de meserie.

An electoral, pentru că vom avea și alegeri prezidențiale și europarlamentare. Bătălia pe voturile românilor se anunță crâncenă, la sânge, în special pe fotoliul de președinte al țării.

Din acest punct de vedere, mulți poporani cu drept de ștampilă, dar cu mai puțină bibilică, vor mânca, în 2014 și sunt sigur că mulți ani de aici înainte, demagogie și prostie din belșug.

Fără a încerca predicții pentru anul care vine, nu tebuie să fim analiști ca să ne dăm seama că vor exista destule mișcări de stradă: manifestații, proteste, marșuri, cereri, solicitări, somații, greve-mai mult s-au mai puțin legitime sau ilegitime, mai mult s-au mai puțin de bună credință ori manipulatoare.

Iar aceste mișcări sunt convins că vor avea loc indiferent de conducătorii aflați la putere, dar și de anumiți investitori strategici sau nu, de situații reale sau fabricate de diverse interese.

Pe plan internațional, sigur vor fi evenimente cu impact important asupra României și românilor, oriunde s-ar afla aceștia pe mapamond, chiar dacă în multe locuri li se trântește ușa în nas și sunt arătați cu degetul, fără să se țină cont că au sau nu vreo vină.

Românii pozitiviști privind anul care vine, sunt în special cei care fac planuri, strategii, campanii ce urmăresc interese și câștiguri electorale. Sunt cei care ne arată câinii cu covrigi și cozonac în cozi, chiar dacă noi îi vedem doar niște javre atârnând coada pleoștită. Optimiștii autodeclarați cu emfază sunt cei care ne aduc marea cu sarea, ne prezic traiul în roz, și ne dau cu multă generozitate promisiuni fără număr.

Din păcate, aceste promisiuni fără număr, fără număr, fără număr, din anul electoral 2014, nu ne vor face să trăim mai bine, nu țin nici de foame și nici de cald. E adevărat că aceste promisiuni le fac celor care stau tot timpul cu mâna întinsă, la pomana oricui, mai ales a statului, dar nu-și dau seama că aceste promisiuni electorale dăunează grav sănătății și vieții umane.

Cei mai puțini, românii realiști nu sunt prea vocali și nici n-au fost niciodată, ocupați să-și stoarcă creieri, să muncească și să găsească soluții, idei, orice salvator pentru a impinge căruța mai departe. Că înapoi nu se mai poate.

Puterea și caracterul trebuie să construiască viitorul românilor

Pe de altă parte, cred cu tărie că în România se poate și altfel. Cred că românii trebuie să se ridice din genunchi, să scoată capul din nisip, să renunțe la atitudini și mentalități de genul “merge și așa, nu murim noi de foame sau ne descurcăm noi” ori alte expresii și comportamente de natură delăsătoare, nocivă.

Stă în puterea românilor, sunt sigur că au în genă acest lucru, să treacă pe coate și genunchi, de greutățile și necazurile anului și anilor care vin. Dar nu este suficient acest lucru, dacă vrem să avem o viață onorabilă, ca să nu zic mai bună.

Românii, prin natura lor, puterea, inteligența, cultura lor pot să-și croiască singuri un viitor. Pot să-și hotărască soarta în ciuda penalilor și intereselor potrivnice de oriunde ar veni acestea.

Dar pentru acest lucru trebuie să dea dovadă de responsabilitate, inteligență, judecăți de valoare, demnitate și nu în ultimul rând dar foarte important, românii trebuie să dea dovadă de caracter.

Caracterul este un lucru care lipsește într-o mare măsură din societatea noastră, fapt ce ne afectează vizibil în toate domeniile de activitate, dar și în plan personal.

Trebuie să ne redobândim caracterul și demnitatea, să fim mai buni, mai morali în vorbe și fapte. Trebuie, în primul rând, după părerea mea, să ne regăsim sau reinventăm ca oameni. Să avem caracterul de om, mai presus de toate, de orice interes material sau de altă natură.

Să nu mai fim corupți, să nu mai fim demagogi, să nu mai fim idioți, proști. Să nu mai fim imorali, nici cu gândul, nici cu fapta. Să fim responsabili, să acceptăm greșelile și pedeapsa pentru acestea.

Nu înțeleg cum unii care se bat cu credința lui Dumnezeu în piept, fac fapte bune în spiritul acestei credințe, dar, în același timp, încalcă, cu bună știință, toate poruncile moralei creștine. Oare, ce caracter și demnitate au acești oameni, care provin din toate păturile societății noastre, sunt și săraci și bogați?

Cu toate acestea, cred că pentru binele nostru nu trebuie să mai fim nimicuri umile, masă electorală de manevră pentru penali. Trebuie să gândim singuri, să ne ajutăm reciproc și să acționăm concret pentru viitorul nostru ca indivizi, popor și țară.

Cu multă încredere și respect de sine și aproape, respect față de legi și societatea în care trăim, cu potențialul nostru de care suntem în stare, putem să ne facem un viitor mult mai bun, fiecare dintre români.

Pentru viitor, hai să fim noi buricul pământului nu doar să ne credem, dacă vrem să nu fim nimic!

Depinde doar de noi să ne construim viitorul.

Haideți să începem construcția, să punem cărămida la viitorul din 2014 și la mulți ani.

Putere, caracter, demnitate, voință, unitate, baftă și succes tuturor românilor, oriunde v-ați afla!