marți, februarie 11, 2014

Chiar dacă există legislație, zeci de mii de oameni, adulți și copii, continuă să fie victimele câinilor vagabonzi

Luna viitoare, martie, se împlinește 1 an de când am făcut trei reclamații la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor fără Stăpân (ASPA), instituție celebră aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Petițiile le-am făcut pentru rezolvarea problemei reprezentate de pericolul câinilor vagabonzi, din sectorul patru, într-o zonă cu mai multe școli, grădinițe și locuri publice. După ce eu însumi am căzut victimă acestor animale.
La aproape 1 an de la aceste trei sesizări, nu am primit nici un răspuns scris, prin poștă, așa cum scrie chiar pe siteul ASPA, la capitolul reclamații, că trebuie să se răspundă la petiții, printre altele. Citez:
„-Petițiile se primesc prin poștă, fax sau email; se înregistrează la registratura generală ASPA; petițiile împreună cu soluționarea se trec în evidența registrului special; se redactează răspunsul către petiționar; se trimit prin poștă răspunsurile.“
În situația mea, sunt sigur că există zeci de mii de bucureșteni sau victime din zona adiacentă Capitalei, care au făcut reclamații la ASPA și nu s-a rezolvat nimic, pentru capturarea și sterilizarea câinilor fără stăpân. Nici măcar nu există o situație a modului în care au fost procesate aceste petiții de către instituția sus amintită, cum ar fi normal și legal, care să prezinte pe site, public, modul în care rezolvă reclamațiile cetățenilor.
Pe lângă acest lucru, tot legal ar fi să publice lunar, modul în care își cheltuiește bugetul această instituție mâncătoare de bani, care, numai anul trecut, a avut un buget de 18,6 milioane lei. Dar, din păcate, nu se întâmplă acest lucru. Pe siteul acestei autorități nu există nici o informație cel puțin lunară care să-i prezinte activitatea: care este situația adăposturilor, câinilor capturați de pe străzi, sterilizați, eutanasiați sau adoptați. Este o lipsă de transparență totală a modului de activitate și a justificării cheltuirii banilor din partea acestei instituții aflate în subordinea Primăriei Capitalei.
Câini comunitari pe stradă
Pe de altă parte, ineficacitatea și lipsa de transparență este dovedită de realitatea din teren, străzile Bucureștiului European continuă să fie un pericol major pentru oricine, fie locuitor sau persoană în tranzit, prin prezența masivă a haitelor de câini urbani. Dacă-i întrebi pe responsabilii de gestionarea acestui fenomen criminal, sigur o să răspundă că au prins sumedenie de câini vagabonzi de pe străzi!!! Ceea ce evident, nu este conform cu realitatea și cu îndeplinirea atribuțiilor ce le revin prin lege.
Dacă citim însă, pe siteul Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, constatăm că numai în luna ianuarie din 2014, Centrul Național Antirabic a înregistrat și tratat, la nivelul Bucureștiului și județului Ilfov, un număr de 638 persoane mușcate de câini. Dintre acestea, 542 au fost victime adulți și 96 victime copii. Sectoarele fruntașe, cele mai periculoase din cauza câinilor, în care s-au înregistrat cele mai multe atacuri au fost în ianuarie: Sectorul 2 cu 9o de victime, Sectorul 6 cu 73 victime, Sectorul 5 cu 72 victime și Județul Ilfov cu 103 victime.
La nivelul întregii țări, în perioada 2004-2014, statistica Centrului Național Antirabic indică un număr total de 71. 517 victime, cu precizarea că alături de victimele mușcate de câinii vagabonzi sunt și victime, mai puține în comparație, ale câinilor cu stăpân sau alte animale. Dar să nu uităm însă, că sunt mulți câini cu stăpâni în acte, dar care sunt lăsați liberi și constituie pericole pe străzi. Sigur, alături de aceste zeci de mii de persoane atacate au fost și altele, poate chiar mai multe ca număr, dar care nu s-au prezentat la medic pentru tratament antirabic din diverse motive, ori nu au avut posibilitatea ori nu au dorit acest lucru.
O altă informație importantă furnizată de această statistică este și faptul că, în comparație cu anii trecuți, anul 2013 nu reflectă în nici un caz o scădere semnificativă a victimelor canine. Iar dacă ne uităm la statistica lunii ianurie din 2014, care arată un număr de 638 de persoane atacate și ne gândim că ritmul atacurilor s-ar putea menține la niveluri aproximativ apropiate în restul lunilor anului, ajungem la o situație oarecum similară și îngrijorătoare celor din anii trecuți, în ciuda legislației pe care o avem, a măsurilor anunțate și a bugetului imens alocat de autorități gestionării fenomenului periculos reprezentat de câinii comunitari.
Tot siteul Insitutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș“ aflăm și cât costă fără TVA, tratamentul pentru persoanele atacate de câinii comunitari: 1 doză de vaccine antirabic costă 68 lei; 1 doză ser antirabic costă 200 lei; 1 doză vaccin antitetanic costă 49 lei. De precizat că un pacient mușcat de câini urmează tratament injectabil timp de câteva luni, fiind tratat cu numărul de doze recomandat de medic.
Fără să avem o situație exactă a cheltuielilor ASPA și costurilor tratamentelor victimelor câinilor comunitari, putem estima că sunt alocate și cheltuite sume uriașe, nejustificate public de autoritatea din subordinea Primăriei Capitalei, oraș cu cel mai mare buget alocat gestionării câinilor vagabonzi, dar și cu cel mai mare pericol reprezentat de aceste animale.
În comparație, școlile sunt insuficient finanțate de la bugetul de stat, acestea funcționând în special cu banii proveniți din punga părinților și că Guvernul a stabilit, pentru anul 2014, valoarea costului standard per elev/preșcolar, pe an, la suma de 2.492 lei în mediul urban și 2.866 lei în mediul rural.
De aici constatăm fiecare ce este mai important pentru autorități: sutele de mii de câini vagabonzi periculoși pentru întreținerea cărora s-au alocat sume uriașe, dar pericolul rămâne același, sau milioanele de școlari a căror educație este afectată de subfinanțarea statului, în special din partea administrațiilor locale, care, de exemplu, în cazul Bucureștiului, alocă sume exorbitante pentru javre în detrimentul copiilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu