luni, iulie 27, 2015

Mulțimea infracțiunilor nebăgate în seamă de autorități


Infracționalitatea de sub preșul organelor

Nimic despre mulțimea infracțiunilor neluate în seamă de autorități. Nimic despre infracționalitatea în creștere, cauzele ei și măsurile împotriva acesteia. Gravă eroare. Opinia publică și presa au avut în obiectiv un singur caz, uitând că în România, infracționalitatea este un fenomen.

Cazul tinerei violate la Vaslui a generat o reacție vehementă în rândul societății românești, ceea ce este un lucru pozitiv, dar absolut insuficient pentru numeroasele cazuri de infracțiuni nereclamate, neluate în seamă de autorități, fie poliție sau justiție. Toată lumea știe că nivelul infracționalității într-un mediu favorabil, sărac, lipsit în multe locuri de educație este extrem de ridicat. Infracționalitatea are parametrii ridicați neevidențiați în statistică, fie că se produce în zona rurală sau urbană.

Din când în când, în diverse locuri, apar cazuri izolate mediatizate de presă, care explodează tocmai din cauza mediatizării excesive, fiind astfel pusă presiune pe organele abilitate să se implice mai mult în rezolvarea lor. Chiar și acestea, după momentul de celebritate, nu mai sunt urmărite până la capăt pentru a se vedea care a fost finalitatea lor și, de multe ori, sfârșesc într-o rezolvare ambiguă, dubioasă, cu multe semne de întrebare și nemulțumiri.

Dacă în marile orașe, la nivelul Poliției se mai centralizează și mediatizează cât de cât cazurile de infracționalitate rezolvate sau în curs de rezolvare, în mediul rural unde infracționalitatea are un grad destul de ridicat, numărul polițiștilor și mijloacele acestora fiind în multe cazuri insuficiente, reclamațiile, sau cazurile de infracțiuni neluate în seamă sau cu neîncepere a urmăririi penale, celebrul NUP, sunt fără număr.

Sunt fără număr și neevidențiate în statistică pentru cauzele pe care le repet: neluarea în seamă și nerezolvarea lor.

Cele mai multe reclamații ale sătenilor la Poliție, nu sunt importante pentru polițiștii rurali. Mai mult, unele dintre aceste reclamații nici nu sunt înregistrate în scris, reclamanții fiind descurajați de organe să facă acest lucru în multe posturi rurale, fiind asigurați în schimb, că se vor ocupa de sesizările făcute. Sesizări care sunt uitate evident, pe parcursul timpului, astfel încât majoritatea reclamanților se resemnează că li se va face vreodată dreptate. Cred că foarte mulți cetățeni au avut parte de astfel de ”rezolvări” și au lăsat-o baltă cu reclamațiile, fiind în continuare la cheremul infractorilor încurajați de atitudinea autorităților.

 Pe de altă parte, în special în mediul rural, sătenii nu au încredere în Poliție. În foarte multe cazuri, oamenii legii fiind acuzați de corupție, de a fi ”mână în mână cu hoții”, precum și de incompetență. Alți polițiști sunt arătați cu degetul că umblă cu mâna întinsă și caută doar șpăgi și moduri de  a câștiga bani necuveniți.

Ca fapt divers, știați că în comuna Nana, județul Călărași, unde s-a bătut și se va mai bate mult apa în piuă cu afacerile lui Băsescu și ale Elenei Udrea, gradul infracționalității este unul dintre cele mai mari? Că se fură ca în codru, fie vară fie iarnă sau alt anotimp al anului, noapte și zi? Că poliția este acuzată de săteni de corupție, că este ”mână în mână” cu hoții și că umblă după șpagă? Că multe reclamații  nu sunt luate în seamă ori că altele sunt clasate ”în lucru”? Orice țăran din această localitate poate vorbi cu lux de amănunte despre furturile de aici, furturi perpetuate de infractorii nederanjați de organele legii! Dar presa n-a fost niciodată interesată de aceste lucruri, ci doar de afacerile lui B. și U.

Am dat doar un exemplu al unei comune devenite celebre fără să vrea, dar situații asemănătoare sunt sigur că există în toate localitățile rurale ale României, unde țăranii sunt la cheremul infractorilor și autorităților. Unde dreptatea nu doar că umblă cu capul spart, ci este omorâtă din fașă prin neluarea în seamă și neprelucrarea sesizărilor privind infracționalitatea. Situația este extrem de îngrijorătoare!

Cu o astfel de infracționalitate călare pe situație, autoritățile, cei de la conducerea ministerelor abilitate, ar trebui să ia urgent măsuri pentru prevenirea și pedepsirea infracționalității în creștere, nu doar a cazurilor ca cel de la Vaslui și acesta ca urmare a mediatizării excesive. 

Ar putea începe chiar prin contabilizarea reclamațiilor și cazurilor neluate în seamă sau dosite la sertar. Cu analizarea NUP-urilor. Desigur, aceste lucruri implică multă muncă, resurse și mai ales implicare. Onestitate, profesionalism.

Societatea civilă indignată de un singur caz de viol, ar trebui să-și îndrepte atenția spre mulțimea de cazuri de infracționalitate ascunse sub preș de autorități. Societatea civilă, fiecare dintre noi ar trebui să solicităm autorităților să iasă din pasivitate, din complicitate, să-și facă treaba cât mai profesionist posibil, să pună umărul la prevenirea infracționalității nu la creșterea ei.

Să respecte cetățenii, să se pună în slujba lor nu a infractorilor și să le apere drepturile conform legii.

joi, iulie 16, 2015

O familie de români caracaleni, furnizori de hrană ai armatei americane


Familia Constantinescu hrănește zilnic, sute de militari americani din baza de la Deveselu


AMBASADA SUA: COBRALI 2000 SRL
ESTE ANTREPRENORUL LUNII IULIE

15 iulie 2015


Programul Ambasadei intitulat „Antreprenorul lunii” aduce în prim plan persoane şi companii care demonstrează cele mai importante trăsături ale unui antreprenor. Un antreprenor vede potenţialul existent într-o idee nouă şi face un pas îndrăzneţ, şi adesea riscant, folosindu-şi doar calităţile, perseverenţa şi curajul pentru a transforma acea idee în realitate. Prin intermediul programului „Antreprenorul lunii”, Ambasada aduce în prim plan antreprenori care valorifică oportunităţile unice existente în diverse sectoare industriale şi regiuni din România.

În anul 2000, familia Constantinescu a fondat COBRALI 2000 SRL. Au început cu un mic restaurant în două spaţii închiriate. Odată cu dezvoltarea afacerii, au adăugat un motel, o piscină, o sală de evenimente şi au reuşit să cumpere spaţiile în care îşi desfăşurau activitatea. În 2013, când au început lucrările de construcţie la baza militară de la Deveselu şi mica firmă era deja cunoscută, familia Constantinescu a înţeles că prezenţa militară poate fi o oportunitate de afaceri.

După efectuarea de investiţii suplimentare în firmă, familia Constantinescu a reuşit să îşi intensifice activitatea pentru a furniza constant servicii de calitate bazei, extinzând şi dezvoltând astfel afacerea. În fiecare zi, firma familiei Constantinescu livrează sute de porţii de mâncare caldă soldaţilor staţionaţi la baza de la Deveselu, asigurând totodată şi servicii de catering personalizate pentru demnitarii militari care vizitează baza şi pentru evenimente speciale. Serviciile excelente sunt trăsătura definitorie a afacerii lor, datorită căreia îşi vor păstra clienţii loiali şi mulţumiţi.

Ambasada SUA felicită familia Constantinescu pentru succesul afacerii COBRALI 2000 SRL. Firma lor ne reaminteşte că extinderea parteneriatului militar SUA-România nu doar consolidează legăturile noastre militare, ci şi generează nenumărate oportunităţi economice, inclusiv pentru afacerile locale, de familie. Pe măsură ce România continuă să se dezvolte, va avea de câştigat graţie antreprenorilor care înfiinţează noi companii, le adaptează şi le reformează pe cele vechi şi conduc ţara spre viitor.


Clătităria ClaTos este "Antreprenorul lunii iunie"

În 2012, Alexandra Lipovan a înfiinţat Clătităria ClaTos, o clătitărie mobilă, în Satu Mare, unde comercializează clătite pregătite în stil tradiţional franţuzesc. Înarmată cu pasiunea pentru gătit şi o mică sumă de bani economisiţi dintr-un serviciu cu jumătate de normă, Alexandra Lipovan a lansat această microîntreprindere în timpul studenţiei sale la Cluj. Ea a transformat pasiunea pentru clătitele franţuzeşti într-o afacere înfloritoare şi de succes, cu doi angajaţi. Căsuţa sa mobilă este o prezenţă îndrăgită pe străzile pitoreşti din Satu Mare, oferind preparate delicioase la un preţ accesibil.
Alexandra Lipovan şi-a folosit succesul pentru a îmbunătăţi vieţile copiilor îngrijiţi prin programe de asistenţă socială, ca parte a campaniei sale umanitare „O clătită pentru o cauză nobilă”. În cadrul campaniei, ea donează profiturile realizate în fiecare zi de vineri Serviciului de Asistenţă Socială al Municipiului Satu Mare.

Nominalizările pentru competiţia „Antreprenorul lunii” se pot trimite la: RomanianEntrepreneur@state.gov. Mai multe informaţii despre program la: http://romania.usembassy.gov/entrepreneur-of-the-month.html


luni, iulie 13, 2015

Avocatul Victor Viorel Ponta, inculpat de DNA


Este acuzat de fals în înscrisuri, complicitate și spălare de bani

13 iulie 2015
Nr. 1254/VIII/3


COMUNICAT DNA

În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 1026/VIII/3 din 05 iunie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul PONTA VICTOR-VIOREL, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni),
- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată,
- spălarea banilor.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.

În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt: 

La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.

Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel. 

Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru. 

Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.

Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.

Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.

Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.

Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.

În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei.
În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați. Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

În cauză, procurorii au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului Ponta Victor-Viorel.

Inculpatului Ponta Victor-Viorel i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție

vineri, iulie 10, 2015

Drepturile de autor în atenția Uniunii Europene

Promovarea diversității culturale și accesul la aceasta

Viitoarele propuneri de reformă a legislației UE privind drepturile de autor în era digitală trebuie să asigure echilibrul între drepturile și interesele creatorilor și consumatorilor, au spus deputații joi. Ei au cerut măsuri care să îmbunătățească accesul transfrontalier la conținutul online, recunoscând, totodată, importanța licențelor teritoriale, mai ales pentru producțiile TV și cinematografice.

”Parlamentul a ascultat îngrijorările europenilor și în consecință a respins propunerile de limitare a dreptului de a face fotografii liber în spațiile publice. Această decizie exemplifică unul dintre mesajele importante ale raportului: viitoarele propuneri de reformă din partea Comisarului Oettinger trebuie să reflecte rolul esențial, divers pe care îl joacă excepțiile - conferind autorilor spațiu să creeze, utilizatorilor siguranță legală pentru acțiunile lor zilnice și tuturor acces la cultură și cunoaștere”, a spus raportorul Julia Reda (Verzi/ALE, DE) după vot. 

Rezoluția nelegislativă, care evaluează implementarea elementelor cheie din legea UE privind drepturile de autor înainte de propunerea Comisiei de modernizare a ei, a fost votată cu 445 voturi pentru,65 împotrivă și 32 abțineri. 


Acces transfrontalier îmbunătățit la cultură și cunoaștere


Accesul utilizatorilor la anumite servicii de conținut este prea adesea refuzat pe motive geografice, spune Parlamentul, subliniind că practicile de geoblocare nu trebuie să le împiedice pe minoritățile care locuiesc în statele membre UE să acceseze conținut sau servicii existente în limba lor. El cere Comisiei să propună modalități de îmbunătățire a accesului transfrontalier la servicii și conținut protejat de drepturile de autor.
 
Cu toate acestea, Parlamentul subliniază și importanța licențelor teritoriale, mai ales pentru finanțarea producțiilor audiovizuale și cinematografice, ceea ce reflectă bogata diversitate culturală a Europei. Deși drepturile de autor implică intrinsec teritorialitate, nu există contradicții între teritorialitate și portabilitatea conținutului, subliniază rezoluția, sprijinind o crescută portabilitate a serviciilor online în UE. 


Regulile privind drepturile de autor să se potrivească erei digitale 



Comisia ar trebui să revizuiască excepțiile existente la legile drepturilor de autor pentru a le adapta mai bine la mediul digital și să examineze aplicarea unor standarde minime, mai spune Parlamentul. Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere anumite excepții obligatorii acolo unde obiectivul ar fi protejarea unor drepturi fundamentale, precum și posibilitatea de a face excepții pentru biblioteci care să poată împrumuta materiale în format digital pentru oameni de știință să extragă texte și date. 

Parlamentul cere măsuri care să asigure o remunerare corectă și potrivită pentru toate categoriile de deținători de drepturi, inclusiv în ceea ce privește distribuția digitală a lucrărilor lor, precum și să îmbunătățească poziția contractuală a autorilor și performerilor în raport cu alți deținători de drepturi și intermediari. 
Parlamentul mai vrea din partea Comisiei un studiu asupra impactului potențial al unui titlul unic european de drepturi de autor care să acopere întreg teritoriul UE. 


Imaginile clădirilor și operelor artistice publice



În ceea ce privește dreptul de a crea și publica imagini și fotografii ale unor clădiri și opere artistice publice, deputații au preferat să păstreze situația actuală prin respingerea propunerii conform căreia o autorizație ar fi trebuit să fie cerută pentru utilizarea comercială a acestor imagini, de la deținătorii de drepturi. Conform legislației UE privind drepturile de autor în vigoare, statele membre pot insera sau nu o așa-numită clauză de liberă panoramare în legislația lor în domeniu. 

Ce urmează 

Comisia va veni până la sfârșitul anului 2015 cu o propunere de modernizare a legislației UE privind drepturile de autor pentru a le adapta erei digitale.